Înțelegerea diversității lingvistice a Indiei

Transcriere podcast

Ben: Bun venit înapoi la „Povestea Limbilor”. Sunt Ben, alături de Clara. Data trecută am explorat incredibila diversitate a limbilor din China, care sunt unificate de un singur sistem de scriere. Astăzi, ne îndreptăm către un alt subcontinent cu un număr uluitor de limbi: India. Este situația similară acolo?

Clara: Salut, Ben. E o întrebare excelentă, pentru că la suprafață, pare similar — o singură țară, multe limbi. Dar povestea lingvistică a Indiei este fundamental diferită. India nu are doar multe limbi; este casa a două familii lingvistice majore, complet separate, care au coexistat de mii de ani.

Ben: Două familii lingvistice? Ce înseamnă asta în practică?

Clara: Imaginează-ți că trasezi o linie prin mijlocul Indiei. În mare, limbile din nord aparțin familiei indo-ariene, care sunt verișoare îndepărtate ale englezei, germanei și rusei. Limbile din sud aparțin familiei dravidiene, care este complet neînrudită cu nicio familie lingvistică majoră din afara subcontinentului. Ele au origini diferite, gramatici diferite și vocabulare de bază diferite.

Ben: Deci, spre deosebire de China, unde limbile sunt înrudite, aici avem două grupuri total diferite. Ce limbă acționează ca punte de legătură între ele?

Clara: Ei bine, oficial există două limbi-punte. Prima și cea mai dominantă este hindi. Este cea mai vorbită limbă, în special în nord, și este puternic promovată de guvern și de filmele de la Bollywood. Dacă înveți o singură limbă indiană pentru a te descurca, hindi este cea mai bună alegere.

Ben: Și a doua?

Clara: A doua este engleza. Este o moștenire a perioadei coloniale, dar a rămas o limbă crucială pentru învățământul superior, afacerile la nivel național și comunicarea între persoanele educate din diferite regiuni lingvistice, în special între nord și sud.

Ben: Atunci hai să vorbim despre limbi în sine. Dă-mi un exemplu de limbă importantă din familia nordică, indo-ariană.

Clara: Pe lângă hindi, cea mai proeminentă este probabil bengali, vorbită în Bengalul de Vest și în țara Bangladesh. Are o istorie literară uimitor de bogată — a fost limba laureatului Nobel Rabindranath Tagore. Mulți oameni o descriu ca fiind o limbă foarte delicată și muzicală.

Ben: În regulă, și din familia sudică, dravidiană? Care este o limbă importantă de acolo?

Clara: Cei doi giganți ai sudului sunt telugu și tamila. Tamila, în special, este fascinantă deoarece este una dintre cele mai vechi limbi clasice vii din lume, cu o tradiție literară neîntreruptă ce se întinde pe parcursul a peste două milenii. Vorbitorii de tamilă sunt extrem de mândri de istoria ei. Nu este doar o limbă; este o legătură directă cu o civilizație antică.

Ben: Este incredibil. Dar dacă limbile vorbite sunt atât de diferite, cum stă treaba cu scrisul? Este ca în China, cu un singur sistem de scriere pentru toate?

Clara: Nu, și aceasta este o altă diferență cheie. Majoritatea limbilor indiene au propriile lor sisteme de scriere unice. Deși pot părea extrem de diferite — liniile unghiulare ale scrierii Devanagari din hindi față de buclele rotunjite ale scrierii tamile — majoritatea au evoluat din aceeași sursă antică, scrierea Brahmi. Ele împărtășesc o logică fonetică de bază similară, ceea ce este o ușurare pentru cei care le învață.

Ben: Ca începător, care sunt unele dintre marile surprize sau provocări atunci când abordezi o limbă indiană precum hindi?

Clara: Primul lucru care i se va părea ciudat unui vorbitor de engleză este ordinea cuvintelor. În engleză, spunem „I am learning Hindi” (Subiect-Verb-Obiect). În hindi, spui „Eu hindi învăț” (Subiect-Obiect-Verb). Verbul vine întotdeauna la sfârșit.

Ben: Ok, e nevoie de ceva timp pentru a te obișnui cu asta. Ce altceva?

Clara: Încă două lucruri importante. În primul rând, multe limbi indiene au sunete pe care nu le avem în engleză, precum consoanele retroflexe, pentru care îți curbezi vârful limbii spre cerul gurii. Stăpânirea acestora este esențială pentru a suna autentic. În al doilea rând, și acesta este un aspect major, este formalitatea. În hindi, de exemplu, există trei cuvinte diferite pentru „tu”, în funcție de nivelul de intimitate și de respect față de persoana cu care vorbești. Folosirea cuvântului greșit poate fi o gafă socială majoră.

Ben: Deci trebuie să-ți cunoști locul în ierarhia socială chiar și pentru a spune „tu”. E fascinant. Cu toată această diversitate, sunt limbile regionale în pericol de a dispărea în favoarea limbilor hindi și engleză?

Clara: Este o îngrijorare validă, dar pentru moment, pare să se întâmple opusul. În loc să dispară treptat, limbile regionale prosperă. Ele sunt susținute de mândria la nivel de stat, de o presă regională vibrantă și de internet. Oamenii poate că folosesc hindi sau engleza pentru afaceri, dar își trăiesc viața de zi cu zi, se uită la filme și cântă în bengali, marathi, tamilă sau în oricare dintre celelalte zeci de limbi. India nu este un creuzet; este mai degrabă un mozaic frumos și complex.

Ben: Un mozaic lingvistic ținut laolaltă de hindi și engleză. E un mod grozav de a o spune.

Clara: Exact. A învăța orice limbă indiană este mai mult decât a dobândi o abilitate. Înseamnă a obține o cheie pentru a descuia o parte dintr-una dintre cele mai vechi și diverse civilizații ale lumii.

Ben: Clara, îți mulțumesc că ne-ai ghidat prin acest peisaj lingvistic incredibil. Este clar că India nu este o singură poveste, ci o bibliotecă întreagă.

Clara: Cu plăcere, Ben. Și fiecare dintre aceste povești este spusă într-o limbă diferită și frumoasă.